V O G G H I E C U ‘A P O R T E

‘A penne nazzechésce cu’ ‘na mane,
dé’ fueche cu’ quedd’otre a’ segarette
quanne hagghie accungertate dó’ versette
e vô’ cu appure ce ‘u curciule ‘ngrane.
Ogn’e menute pare ‘na sumane
e penze… “Mó’ le scette, so’ ciappette!”.
“Am’aggarbá dó’ vjìrse a stu sunette
e tutt’u reste accume sté’ rumane”.
Recame ‘a vesticedde a ‘na terzine,
dé’ luce a ‘n’otre cu’ ‘na pennellate
e ‘n’ota peccennodde lasse ‘u juse.
Tegne ind’ô sanghe ‘a lenga tarandine,
misckate ô latte ‘a mamme me l’ha date:
pure i’ vogghie cu ‘a porte a’ vie de suse.

Glossario

Nazzechésce = muove ritmicamente;
accungertate = acconciato, messo insieme;
appure (vô’ cu) = vuol verificare, sincerarsi, accertarsi, assicurarsi;
curciule = met. allievo, discepolo;
‘ngrane = progredisce, procede con profitto;
sumane = settimana;
ciappette = versi umili senza alcuna pretesa;
aggarbá = rendere aggraziati, migliorare;
peccennodde (‘n’ota) = un altro sonetto;
lasse = lascia, abbandona; l. ‘u juse = riceve l’imprimatur;
juse = abituro, tugurio, abitazione a livello pedaneo;
misckate = mischiato, mescolato;
vogghie cu ‘a porte a’ vie de suse = vorrei portarla più in alto.

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *

Torna in alto